Comunicat cu referire la propunerea unei legi a profesiilor montane în România

În urmă cu câteva zile a fost inițiată, de către o persoană privată, o petiție care are drept scop oprirea unei legi pe care aceasta o consideră cu dedicație (adică în favoarea unui grup de interese). Petiția prezintă trunchiat și cu rea intenție inițiativa la care face referire, o asociază până la confuzie altor demersuri legislative cu care ea nu are legătură și acuză calomnios persoane și asociații. Scrisoarea deschisă asociată acestei petiții detaliază și completează acuzațiile și denaturările pe care le completează cu alte enunțuri false. Această scrisoare deschisă a fost publicată inițial cu o listă de semnatari, listă ulterior ștearsă după ce mai multe persoane au acuzat că numele lor apare acolo fără ca ele să fi semnat un astfel de document.

Persoana care a inițiat petiția clamează că reprezintă Forumul Ghizilor Montani din România și că vorbește în numele ghizilor montani români. Entitatea la care se face referire, și anume Forumul Ghizilor Montani din România, nu pare să aibă o existență reală dincolo de cuvintele care îi alcătuiesc titulatura. Inițiatorul petiției reclamă că Forumul nu a fost înștiințat de dezbaterea în comisia juridică a Senatului din data de 19 decembrie 2023 fără, însă, a menționa de unde și cum aveau organizatorul dezbaterii să știe de această entitate cu existență îndoielnică. Ce activități a întreprins aceasta până acum? Prin ce s-a remarcat sau, minim, cum este ea identificată din punct de vedere legal?

Este dreptul constituțional al fiecărui cetățean român de a obiecta la anumite proiecte legislative și de a protesta – prin petiții sau altfel. De asemenea, este dreptul constituțional al fiecărui cetățean de a iniția demersuri care să ducă la dezbateri pe proiecte legislative.

Mai jos se regăsesc afirmații false și calomnioase prezente în actuala petiție și răspunsul punctual la fiecare dintre acestea:

1) Lege dată cu dedicație care își propune ca și scop obținerea monopolului de către anumite asociații de profil, coordonate de un număr limitat de indivizi

Afirmație falsă. Propunerea unei legi a profesiilor montane are în vedere crearea unei structuri de autorizare care oferă posibilitatea tuturor asociațiior din domeniul turismului montan interesate să se implice.

De menționat că inițiatorul acestei petiții nu a contactat vreun membru al asociațiilor profesionale prezente pentru a cere clarificarea anumitor noțiuni sau detalii.  

2) Lipsa de transparență în acest demers este crasă și lipsită de bună intenție, dovadă stând faptul că în cadrul respectivei ședințe nu au fost invitate decât persoanele și asociatiile care formează acest grup mic și limitat de interese personale

Afirmație falsă. Au fost invitați reprezentanți ai Ministerului Mediului, Ministerului Muncii, AEEGM – EEMGA (Asociația Est Europeană a Ghizilor Montani – UIAGM), SGLM (Societatea Ghizilor și Liderilor Montani), AGMR (Asociația Ghizilor Montani din România), CAR (Clubul Alpin Român), Asociația profesională a instructorilor de canyoning – APIC, Asociația Profesională de Rafting (membră a Federației Internaționale de Rafting) și Salvamont. RIMS (Romanian Institute of Mountain Bike Skills), care nu a fost prezentă, a transmis un comunicat prin care adera la ideea unei legislații unitare și coerente a profesiilor montane.

Trebuie menționat că Asociația Ghizilor Montani din România (AGMR), Asociația Est Europeană a Ghizilor Montani – UIAGM (EEMGA) și Societatea Ghizilor și Liderilor Montani din România (SGLM) sunt asociațiile profesionale care au o imagine bine consolidată internațional, EEMGA și SGLM fiind membre cu drepturi depline în federațiile internaționale UIAGM și UIMLA, și totodată sunt recunoscute pentru respectarea cu strictețe a cerințelor standardelor ocupaționale în procesul de formare. Nu în ultimul rând, în ultimii 20 de ani aceste asociații au pus umărul la dezvoltarea legislației turismului montan din România.

Una dintre întrebările survenite a fost de ce Clubul Alpin Roman (CAR) a participat la această dezbatere, deși nu este o asociație profesională. Pe lângă CAR a fost invitată și Federația Română de Alpinism și Escaladă (FRAE), care nu a putut participa la acea data. Motivul invitării acestor două entități reprezentative a fost exact transparența. Rolul Clubului Alpin Român, cel mai vechi și reprezentativ club montan din România, este, din punct de vedere al inițiatorilor acestei dezbateri, de a fi garantul libertăților amatorilor practicanți de activități recreative cu specific montan. 

Pentru noi este important ca niciodată un lobby profesionist să nu poată să impună restricții de acces sau obligativitatea utilizării profesioniștilor în practicarea alpinismului, schiului sau altor sporturi montane nemotorizate. Să fie garantat dreptului fiecărei structuri asociative de amatori de a-și organiza ieșirile în natură după cum crede de cuviință, ieșiri care să fie conduse de membrii clubului în beneficiul membrilor al clubului într-o manieră sigură și responsabilă. Interesele acestor structuri asociative să fie reprezentate în așa fel încât conducerea activităților de către voluntari să fie posibilă, de dorit, eficientă și la un standard corect, iar atunci când se simte nevoia de a angaja profesioniști, cluburile să știe unde să se îndrepte și să nu existe niciun moment confuzia între un voluntar și un profesionist, și, în același timp, să nu existe obligația de a utiliza permanent profesioniști în activitățile de club.

3) Forumul Ghizilor Montani din România a fost informat despre aceste demersuri doar după data sedintei din Comisia Juridica din 19 Decembrie 2023

Afirmație falsă. Cum am fi putut invita o entitate care la acea dată nu exista? Exista ea oare la momentul conceperii petiției? Se pot pune la dispoziție niște documente justificative că această entitate a existat vreodată?

4) Se dorește limitarea drepturilor și atribuțiilor ghidului montan român după cum au fost implementante în ultimii 10 ani de către Ministerul Turismului și Ministerul Educației prin programele de studiu puse la dispoziție prin asociațiile acreditate în vederea formării de Ghizi Montani, și se dorește împărțirea responsabilităților în formarea noilor ghizi montani exclusiv între asociațiile sus menționate.

Afirmație falsă. După cum am menționat mai sus, scopul acestei legi este reglementarea procesului de formare, evaluare și control al profesiilor montane care, până în acest moment, a fost inegal și neloial, creând discrepanțe semnificative între calitatea cursurilor și programa de formare. Se dorește o centralizare a acestor procese, pentru a ne asigura că se respectă un standard centralizat, iar nivelul de formare este același pentru toată lumea. În crearea acestui standard vor fi invitați la discuții toți factorii interesați și toate asociațiile de profil din domeniu atunci când proiectul de lege va fi elaborat de legiuitor și supus dezbaterii publice.

Cât despre problema scoaterii Ghidului Montan de la turism și problema reatestărilor care a adus multă tensiune în comunitatea ghizilor montani în ultimele zile, trebuie menționat că aceasta a fost o decizie luată de către Ministerului Turismului și nu are legătură cu propunerea aceasta de creare a unei legi a profesiilor montane. Dorința asociațiilor profesionale a fost ca ghidul montan (cod COR 511311) să rămână sub egida MEAT ca și calificare, însă acest lucru nu a fost acceptat de către MEAT. Acest lucru a lăsat ghidul montan fără o autoritate de autorizare și control. SGLM și AGMR au transmis mai multe sesizări atât înspre Ministerul Economiei Afacerilor și Turismului, cât și înspre Ministerul Muncii pentru a remedia situația, însă fără un rezultat până în acest moment. Tocmai de aceea această dezbatere din Comisia Juridică a Senatului la care au participat și reprezentanți ai ministerelor de resort a fost crucială pentru că, pentru prima dată, aceste dificultăți au fost prezentate la cel mai înalt nivel.

— <> —

Profesia de ghid montan, așa cum o știm, este relativ nouă în România. Începând cu 1891 SKV (Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor) începe să formeze ghizi montani (călăuze). Demersul este sincronic cu ceea ce se întâmplă în Alpi (prima companie de ghizi a fost înființată în 1821), în Dolomiți (1874) și în Tatra (1874). Introducerea sistemului sovietic în România, după cel de-al doilea război mondial, a întrerupt această sincronicitate cu restul Europei. Ghidul montan a devenit ghid de turism de masă, iar activitățile sale tradiționale au devenit apanajul cluburilor sportive. In 1997, un grup de alpiniști, schiori, salvamontiști si montaniarzi înființează Asociația Ghizilor Montani din România (AGMR). Existența profesiei fiind întreruptă de aproape 50 de ani, ei reinventează profesia în România. Ulterior prin contacte cu ghizi montani din țări în care profesia a evoluat neîntrerupt în această perioadă, inițiativa AGMR se remodelează. În 2007 AGMR realizează și propune primul standard ocupațional pentru meseria de ghid montan. Autoritățile încearcă să găsească un loc acestei noi meserii și o definesc drept o specializare a ghidului de turism, urmând șablonul sovietic adaptat după 1989. Consecința acestei clasificări impune ghidului montan o calificare străină activității sale (calificarea de ghid de turism), cu un conținut și durată de formare consistente, iar pe ramurile sale de activitate principală (drumeția, alpinismul și schiul) un număr modic de 180 de ore de formare.

Ulterior apariției standardului ocupațional din 2007, atât inițiatorul acestuia, cât și alte asociații profesionale ale ghizilor montani, precum și persoane private au militat in mod repetat și consistent pentru ajustări care să vizeze: creșterea calității formării profesionale, creșterea duratei formării profesionale, recunoașterea profesiei ca o calificare de sine stătătoare, corelarea și sincronizarea cu profesia de ghid montan din spațiul Uniunii Europene și, mai ales, cu țările unde profesia este reprezentată masiv. În anul 2017, una dintre asociațiile profesionale care s-a specializat cu precădere pe drumeția montană (SGLM) este acceptată ca membru cu drepturi depline în Uniunea Internațională a Liderilor Montani (UIMLA) ceea ce vine ca recunoaștere a faptului că formarea pe disciplina drumeție montană pe care membrii acestei asociații o primesc este la un standard calitativ recunoscut si acceptat la nivel internațional. În 2019, o a doua asociație profesională din Romania (EEMGA) este acceptată, tot ca membru cu drepturi depline, în Uniunea Internațională a Asociațiilor Ghizilor Montani, ceea ce vine ca recunoaștere a faptului ca ghizii montani care o alcătuiesc au o formare profesională (disciplinele drumeție montană, alpinism și schi în afara pârtiilor amenajate) la un standard calitativ identic cu cel al ghizilor montani din țările Uniunii Europene unde profesia este reglementată.

Tot în 2019, AGMR reușește să revizuiască standardul ocupațional și să ridice profesia de ghid montan în România la nivel de calificare (1080 de ore de formare).

În 9 august 2023, Ministerul Turismului emite Ordinul 180/2023 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism. Prin acest act normativ (Art. 2, 19 și 21), prerogativele profesionale ale ghizilor montani ca specializare a ghidului de turism sunt recunoscute exclusiv pentru drumeția montană (fără alpinism și schi în afara pârtiilor amenajate). Prerogativele complete ale ghidului montan (drumeție, alpinism și schi în afara pârtiilor amenajate) rămân valabile doar pentru deținătorii calificării de ghid montan.

Formarea ghizilor montani în România s-a făcut și se face de către furnizori de formare profesională conform legislației în vigoare și care poate fi consultată pe site-ul Ministerului Muncii. În România au existat și există mai mulți furnizori de formare profesională acreditați, atât conform standardului ocupațional din 2007, cât și a celui din 2019. Una dintre principalele probleme identificate de unii formatori, dar și de ghizi montani sau clienți ai acestora a fost și este inegalitatea calitativă. În plus articolul 36 din Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților publicată în Monitorul Oficial nr. 774 din 5 noiembrie 2003 prevede: În cazul programelor de calificare, dacă la doua serii consecutive se constată că rata de promovare este mai mică de 70% sau rata de abandon este mai mare de 50%, se face o reevaluare a furnizorului de formare profesională și, dacă este cazul, i se retrage autorizația, prin decizie a comisiei de autorizare. O astfel de prevedere obligă indirect furnizorul de formare la o rată de promovabilitate mai mare de 70% pentru a-și putea păstra autorizația, constrângere incompatibilă cu profesia de ghid montan.

Pe lângă problemele de calitate inegală a formării și obligativitatea unei promovabilități ridicate, sistemul de evaluare și promovare a acestor cursuri de formare a fost unul total neadaptat profesiei, punând accentul pe aspectul scolastic și formal și nu pe abilitatea practică din teren.

Ca o consecință secundară a acestor aspecte ghizii montani formați printr-un astfel de sistem, deși aveau dreptul conform Directivei 2013/55/UE de modificare a Directivei 2005/36/CE de a accede pe piața forței de muncă sunt excluși pe baza aceleiași directive pe fondul inadecvării ciclului de formare cu cel din țările cu profesia reglementată. În plus, autoritatea competentă care ar trebui să gestioneze mobilitatea ghizilor montani (sistemul ECAS și cardul profesional european) au rămas la Ministerul Turismului, care însă nu mai are atribuțiuni în ceea ce privește ghidul montan, ghid montan având, însă, obligația de a obține un card profesional european dacă dorește sa lucreze în spațiul comunitar.

Desfășurarea unei activități profesionale în domeniile recreative cu specific montan sau în natură cum sunt drumeția montană, escalada în mediu natural, alpinismul, schiul în afara pârtiilor amenajate, parcurgerea de canioane și de ape repezi, speologia, zborul cu parapanta sau deltaplanul și scufundările sub acvatice este reglementată în majoritatea țărilor din spațiul Uniunii Europene și Elveția. În acele țări în care aceste activități se desfășoară în mod regulat și semnificativ sau constituie o sursă importantă de turism activ sau sportiv, activitatea profesională și formarea profesională sunt legiferate în mod explicit și detaliat și circumscrisă activităților profesionale cu risc (e.g. Elveția) și desfășurate în mediu specific (e.g. Franța). 

Problema fundamentală pentru formarea ghidului montan în România este absența unei legi care să codifice exercitarea profesiei și formarea profesională. Este extrem de fragil ca o profesie cu risc să fie gestionată prin legislație de rang inferior și codificată exclusiv printr-un standard ocupațional.

Pe lângă ghidul montan, sunt și alte profesii montane în situație similară, motiv pentru care în data de 19 decembrie 2023 în cadrul comisiei juridice a Senatului României a avut loc o dezbatere despre oportunitatea unei legi specifice profesiilor montane. La această dezbatere au fost invitate asociații profesionale și asociații de practicanți ai activităților montane, precum și reprezentanți ai ministerelor vizate și parlamentari. În luările de cuvânt au fost evidențiate în detaliu problemele de fond și blocajele curente și au fost propuse soluții. S-au prezentat de asemenea studii comparative a mai multor legislații relevante din spațiul Uniunii Europene.

În cazul ghidului montan au fost identificate trei posibilități:

1) elaborarea unui standard unic național la cel mai accesibil nivel

2) un standard unic aliniat la cel internațional identic cu cel din țările UE în care profesia este reglementată (Austria, Cehia, Franța, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia)

3) un sistem hibrid care să prevadă un standard unic național adaptat spațiului carpatin si un standard mai exigent aliniat la cel internațional.

Varianta (1) ar perpetua blocajele de care ne lovim acum. Varianta (2) ar ridica nivelul de exigență mai sus decât România își permite în acest moment și ar crea un blocaj.

Varianta (3) a fost preferată de participanții la dezbatere, deoarece asigură deopotrivă cel mai înalt nivel de pregătire și accesul pe piața comună de forță de muncă, dar, în același timp, asigură un nivel de pregătire adaptat unei pături mai largi fără a renunța la rigoare și, nu în ultimul rând, asigură o sincronicitate cu țările cu profesie reglementată.

Propunerea pe care s-a marșat a fost de a oferi cetățenilor români posibilitatea de a alege între o formare cu specific național adaptată nevoilor și exigențelor din România sau o formare conformă cu exigențe care se extind dincolo de activitatea din România și sunt inerente posibilității de a presta servicii de ghid montan în acele teritorii.

În ceea ce privește formarea cu specific național a fost pusă în discuție oportunitatea de a face formarea profesională defalcată pe cele două discipline: alpinism și schi în afara pârtiilor amenajate. Forma actuală de formare profesională a creat de multe ori necesitatea de a trece cu vederea inadecvarea într-una din cele două discipline dacă era detectată competență în cealaltă. În formula propusă în 19 decembrie, aspiranții la profesia de ghid montan s-ar putea califica fie doar într-una din cele două ramuri (cu prerogative specifice și exclusive), fie în ambele ramuri (simultan sau succesiv).

Prezentăm mai jos o situație comparativă la nivelul Uniunii Europene:

Profesie reglementată: În general, profesiile reglementate sunt acele profesii pe care nu le puteți practica decât dacă dețineți o anumită diplomă care dă acces la profesie, dacă ați trecut o serie de examene specifice (cum ar fi cele organizate de stat) și/sau dacă v-ați înregistrat într-o organizație profesională. Dacă profesia dumneavoastră este reglementată în țara din UE în care doriți să o practicați, este posibil să trebuiască să obțineți recunoașterea calificărilor dumneavoastră profesionale în țara respectivă. (sursa: ec.europa.eu)

Țări în care profesia de ghid montan există și este reglementată: Austria, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.

Țări în care profesia de ghid montan există și are o reglementare parțială sau nu este reglementată: Bulgaria, Grecia, România

Țări în care profesia de ghid montan nu există deoarece nu au terenul: Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Latvia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Olanda, Ungaria. Cetățenii acestor țări, dacă doresc să se formeze ca ghizi montani trebuie să apeleze la organisme de formare din alte țări.

Țări în care profesia de ghid montan există deși nu au terenul: Croația

Țări în care profesia de ghid montan are standard unic IFMGA – UIAGM – IVBV implementat prin lege: Austria, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.

Țări în care profesia de ghid montan are doar un standard național: Bulgaria, Croația, Grecia, România.